Fericirea

"Fericirea-i la bursa dar nici p-aia n-o am":)
Exista cateva concepte de care ma lovesc in mod repetat in ultima vreme, fericirea e unul dintre ele. Ce am constatat in mod special e ca fericirea nu e un drept, e o responsabilitate. Responsabilitate nu doar fata de tine insuti, ci si fata de ceilalti. Cand te ingropi confortabil in mocirla pentru ca nu gasesti puterea de a iesi, ajungi sa-i tragi si pe ceilalti dupa tine la un moment dat. Fie ca doar cand ii "chemi in vizita" fie "full time". Am observat in cativa oameni frustrarile vechi de ani de zile care se exprima inca prin reactii exagerate la chestii marunte, prin ton agresiv sau prin indiferenta. Fiecare problema trebuie tratata la timp si corespunzator pentru ca altfel va iradia catre cei din jur, atat catre cei partasi la problema cat si catre cei care nu erau nici macar in trecere cand ea s-a nascut. Am senzatia ca am fost invatati ca bucuria e un pacat si de aceea multi oameni fug cu aceeasi energie catre fericire cat si de ea.. si nu ar trebui sa fie asa.
Cat despre ce inseamna a fi fericit.. inseamna a avea privirea senina a omului care e pregatit sa primeasca si bune si rele, care intelege ca orice problema e o proba ce nu ii este oferita cu ciuda de viata  ci este doar naturala si ca dezamagirea e proportionala cu asteptarile exagerate de la viata. E cel care are puterea de a intelege si de a nu raspunde doar emotional "pragurilor", care stie sa spere, sa viseze si sa nu transforme iubirea in ura doar pentru ca asta ii ofera iluzia ca va supravietui mai usor. Fericit este cel care nu se teme de viata, doar o traieste. Ocazional el gusta puncte culminante ale fericirii  - senzatia de a fi beat de fericire - la  fel cum ocazional gusta tristetea dar nu o lasa sa-l doboare, stie ca si ea e trecatoare. Fericit e cel ce nu isi uita scopurile de fond ametindu-se in diferite "forme" pe care le ofera viata si mai ales cel care isi identifica un scop al lui insusi, ca fiinta. Fiecare cu scopul lui.. important e sa stii sa-l formulezi... spre exemplu daca vrei o masina, scopul nu ar trebui sa fie masina in sine ci ceea ce poti si vrei sa faci cu ea. Fericit e cel ce poate ierta si cel ce se intelege pe sine, e cel care cand se priveste in interior vede pace si echilibru. Puteti adauga, va rog.

9 comentarii:

Kaos Moon spunea...

fericirea fuge de cei care incearca s-o defineasca...

Irina spunea...

Hmm.. e interesant ce zici.. nu stiu daca fuge insa, doar ca ei nu o vor vedea daca sunt blocati intr-o definitie fixa a ei iar ea nu se conformeaza acesteia, desi in sine e fericire totusi. In plus (e dragut ca am mai avut discutia asta pe ziua de azi) e posibil ca daca definesti prea mult sa nu mai fii pe faza cand lucrurile se intampla efectiv.

eduardŞchiopu spunea...

Daca tot vorbeai de analgezice...as spune ca fericirea poate fi si ea considerata un analgezic.

Irina spunea...

hmm.. ar putea fi, macar nu are aspectele negative ale celorlalte analgezice:)

eduardŞchiopu spunea...

"e posibil ca daca definesti prea mult sa nu mai fii pe faza cand lucrurile se intampla efectiv"

Spui asta desi cred e lucrul la care te pricepi cel mai bine: sa dai definitii si sa teoretizezi diverse concepte, nu? :) Anumite lucruri trebuie sa le simtim ca sa putem vorbi despre ele. Analgezicele, oricare ar fi ele (viata traita la intamplare, bautura, noptile pierdute de-a randul... ) ne pot aduce o "fericire" trecatoare si pot ingropa o perioada problemele dar nu ne ajuta sa invatam nimic. Pe de alta parte, macar ai parte de niste senzatii placute, pe cand lupta directa e grea. As avea chef de o dezbatere mai amanuntita... :)

Irina spunea...

Mai, am senzatia ca nu m-am facut inteleasa in ceea ce priveste diferenta intre analgezice si fericire. Cat despre "nu ne ajuta sa invatam nimic"... nu sunt de acord:)

eduardŞchiopu spunea...

Daca legi cele doua comentarii anterioare ale mele poate vei intelege ce am vrut sa spun. Fiecare om isi traieste viata in modul care i se pare lui propriu si in functie de ce isi doreste de la ea...Te rog sa nu intarzii maine :)

(alex)andra barbulescu spunea...

fericiti sunt cei care cred in "pur si simplu"... si nu scarpina cu stanga la urechea dreapta. mi-e lene sa dezvolt. :)

Florin Mangu spunea...

Buda ar spune ca ideal e sa evitam suferinta si sa cautam fericirea, detasandu-ne putin cate putin de iluzii (Nu va strangeti comori pe pamant, unde le mananca moliile si rugina, intaraste Isus).

M-am tot gandit la problema suferintei si am inteles (din experienta) ca lucurile de care ne temem le atragem in viata noastra. Incercam sa le evitam bezmetic dar ele vin sistematic si progresiv. Atunci am inteles ca nu trebuia sa fug de suferinta, sa fug de experienta suferintei, ci sa o accept si sa o imbratisez cu toata fiinta mea. M-am imprietenit cu suferinta si sunt fericit. Drumul spre paradis trece prin infern.

Imi place cum scrii. :)