Am vazut zilele astea partea a doua din Zeitgeist ( http://www.zeitgeistmovie.com/ - aici gasiti ambele parti, cu subtitrare inclusiv in romana) si am inceput sa cred mai tare intr-un post mai vechi: Praf. Nu voi discuta prea mult filmul, desi se poate discuta mult, vreau sa punctez insa cateva chestii:
1. E genul de film care te face sa te indoiesti de absolut orice din jurul tau, inclusiv de el
2. E ciudat cum vezi exemple de lucruri bune ce ar avea in spate de fapt intentii rele, cum ceva rau poate fi construit din piese pozitive. Trebuie sa existe si inversul probabil, dar cat de autentic ar putea fi rezultatul?
3. Incep sa-mi dau seama, continuand ideile filmului, ca sistemul occidental "omul si piulitza", in care fiecare se ocupa de un detaliu din angrenajul in care e implicat, ar putea fi mai mult decat un mod productiv de a lucra, ci un mod de a educa lumea sa nu mai vada imaginea de ansamblu
4. Educatia de la televizor: pe langa divertismentul care ar trebui sa plafoneze omul, poate toate stirile violente sunt la fel de neintamplatoare - daca exista un plan maret de fi redusa populatia de pe Glob, poate stirile ii servesc, promovand criminalitatea. O lume in care nu ti se spune nimic nu e cu adevarat lumea ta pentru ca nu o cunosti de fapt, e bine sa stii exact unde te afli. O lume in care o idee este repetata obsesiv e insa o lume care te educa in spiritul ei, nu doar ti se prezinta.. mai exact te educa intr-un anume aspect al spiritului ei, care astfel se dezvolta. Paranteza: apropo de asta, am vazut azi o reclama la un film in care se spunea la un moment dat: "Seductie" - pe un ton dorit a fi seducator - "Crima" - pe acelasi ton. Te auzi, nene?!
5. Partea cu religia din film pare a face parte dintr-un plan la fel de malefic de a face oamenii sa nu mai creada in nimic sfant.. e usor sa distrugi omul cand ii distrugi credinta, cand ii distrugi reperele, e si un mod de a-l rupe de ceilalti... Tot dezbinarea pe care ei nu o prezentau in culori calde. E drept ca pana la urma nu incercau sa distruga ideea de spiritualitate, ci dimpotriva. Totusi, per total, invatandu-te sa nu crezi in nimic: in conducatori, in trecut, in media, in educatie, in orice fel de sistem in care esti implicat, te invata sa te instrainezi de orice din jurul tau, aceeasi instrainare pe care o condamna. Odata pornita teoria lor a conspiratiei tind sa merg mai departe pana la a descoperi filmul insusi ca o conspiratie si nu neaparat una care sa se impotriveasca conspiratiei demascate de ei:) Problema e de fapt ca prea putini vor aplica mesajul final: "it's a choice right here: between fear and love", dar poate ma insel.
O sa ma opresc.. fiecare dintre punctele astea merita mai multa atentie dar prefer sa las doar introducerea.
1. E genul de film care te face sa te indoiesti de absolut orice din jurul tau, inclusiv de el
2. E ciudat cum vezi exemple de lucruri bune ce ar avea in spate de fapt intentii rele, cum ceva rau poate fi construit din piese pozitive. Trebuie sa existe si inversul probabil, dar cat de autentic ar putea fi rezultatul?
3. Incep sa-mi dau seama, continuand ideile filmului, ca sistemul occidental "omul si piulitza", in care fiecare se ocupa de un detaliu din angrenajul in care e implicat, ar putea fi mai mult decat un mod productiv de a lucra, ci un mod de a educa lumea sa nu mai vada imaginea de ansamblu
4. Educatia de la televizor: pe langa divertismentul care ar trebui sa plafoneze omul, poate toate stirile violente sunt la fel de neintamplatoare - daca exista un plan maret de fi redusa populatia de pe Glob, poate stirile ii servesc, promovand criminalitatea. O lume in care nu ti se spune nimic nu e cu adevarat lumea ta pentru ca nu o cunosti de fapt, e bine sa stii exact unde te afli. O lume in care o idee este repetata obsesiv e insa o lume care te educa in spiritul ei, nu doar ti se prezinta.. mai exact te educa intr-un anume aspect al spiritului ei, care astfel se dezvolta. Paranteza: apropo de asta, am vazut azi o reclama la un film in care se spunea la un moment dat: "Seductie" - pe un ton dorit a fi seducator - "Crima" - pe acelasi ton. Te auzi, nene?!
5. Partea cu religia din film pare a face parte dintr-un plan la fel de malefic de a face oamenii sa nu mai creada in nimic sfant.. e usor sa distrugi omul cand ii distrugi credinta, cand ii distrugi reperele, e si un mod de a-l rupe de ceilalti... Tot dezbinarea pe care ei nu o prezentau in culori calde. E drept ca pana la urma nu incercau sa distruga ideea de spiritualitate, ci dimpotriva. Totusi, per total, invatandu-te sa nu crezi in nimic: in conducatori, in trecut, in media, in educatie, in orice fel de sistem in care esti implicat, te invata sa te instrainezi de orice din jurul tau, aceeasi instrainare pe care o condamna. Odata pornita teoria lor a conspiratiei tind sa merg mai departe pana la a descoperi filmul insusi ca o conspiratie si nu neaparat una care sa se impotriveasca conspiratiei demascate de ei:) Problema e de fapt ca prea putini vor aplica mesajul final: "it's a choice right here: between fear and love", dar poate ma insel.
O sa ma opresc.. fiecare dintre punctele astea merita mai multa atentie dar prefer sa las doar introducerea.
4 comentarii:
ghici ce?:D abia astept sa vad filmul, dupa ce tocmai am citit aspectele punctate de tine..
Cand citesti o lista relativ lunga de idei (cum ai facut tu pe tema Zeitgeist), e destul de greu sa tii minte tot ce ai vrea sa comentezi, iar sa 'ataci' (la modul fie pozitiv, fie negativ) punctual nu e posibil, pentru ca nu ai cui sa te adresezi la momentul respectiv. :) Asa ca ma refer la ultima idee expusa, i.e. religia.
Ai dreptate, din punctul meu de vedere, intr-o anumita privinta. Pe majoritatea oamenilor ii distrugi daca le iei credinta (subliniez credinta, pentru ca nu este acelasi lucru cu religia neaparat). Daca stai sa te gandesti, asta e posibil indubitabil datorita sistemului social in care vietuim, despre care este si vorba in film. Singurul tel real pentru 99,99% dintre noi este sa supravietuim, sau sa supravietuim noi insine si sa asiguram supravietuirea copiilor nostri, prin aproape orice mijloace la dispozitia noastra. Religiile ofera ceea ce ne lipseste in contextul social actual...salvare, viata dupa moarte. Cam atat cunoaste realmente majoritatea populatiei despre religia careia 'apartin'.
Evident ca daca le iei asta, ii lipsesti de sens. Si e destul de greu sa accepti ca viata noastra s-ar putea rezuma la ceva mai maret decat la asteptarea vietii de apoi, cauza pentru rejectia imediata a ideii pentru cea mai mare parte din oameni. Ideea de spiritualitate se refera in film la ceva cu mult mai maret decat religiile noastre bazate pe lucruri atat de primitive, ca frica de divinitate sau imaginea unui zeu mai crud decat oamenii (un Dumnezeu sau un Allah care ne vor trimite in iad daca indraznim sa punem la indoiala ce scrie in Biblie sau Coran) si pe superstitii care ele insele sunt atat de primitive. Spiritualitatea se refera aici la interdependenta intre tine si tot ce e in jurul, intre fiecare atom si univers. Iar pentru mintile incuiata, si macar sa auda ca ei impreuna cu tot ce ii inconjoara sunt Dumnezeu si ca rostul lor in viata este sa coexiste in armonie cu ei insisi este deja prea mult.
‚Filmul’ nu ‚instiga’ la rejectia spiritualitatii, ci contureaza ceea ce este cu adevarat real. Instiga la o viata dusa pentru creatie, pentru tine si ce este in jurul tau, nu doar oameni.
Despre ce vorbea Jacque Fresco, intervievat pentru film, este o societate in care goana dupa bani pentru a ne sustine existenta este cu totul irelevanta, pentru ca, si asta este un adevar inatacabil, avem tot ce ne trebuie pentru a trai. Iei asta si oamenii, atat de infipti in aceasta mentalitate de grup asociata contextului social actual, vor considera ca nu mai au pentru ce trai. FALS!
In orice caz, cu cat vei cauta mai mult ‚substraturi’ ale ‚mesajului’ filmului, cu atat ii vei pierde (sau uita) esenta mai repede. Este cel mai de pret sfat. Nu pierde esenta unui mesaj cautand substraturi. Nu asta consta filosofia.
In orice caz, te felicit pentru blog. Si multumesc pentru link, altfel nu vedeam filmul ;)
Pentru mine cele doua viziuni, cea in care tot ce e in jurul tau e Dumnezeu si cea in care crezi in Dumnezeu-Unul, cel care te trimite in iad, nu se contrazic desi difera clar ca si forma: cred ca prima viziune impune ideea ca pentru a avea armonie trebuie sa traiesti.. armonios (pentru a avea armonie in tine insuti trebuie musai sa ai si cu cei din jur).. si ca o viata "in pacat" atrage dupa sine lipsa armoniei.. "what you give is what you get" in principiu, iar ideea de Rai si de Iad se pliaza peste, depinde unde vede fiecare aceste doua locuri sau ce intelege fiecare prin viata de dupa. Cred ca a doua insa, forma Rai-Iad, a fost aleasa pt ca are sau avea un impact mai puternic asupra oamenilor.
Daca am inteles bine ce zici pe tema spiritualitatii, iti voi mai recomanda un film pe care l-am vazut de curand: http://saccsiv.weblog.ro/2008-11-23/601086/NEW-AGE-%2C-religia-viitorului-GUVERN-MONDIAL-al-NOII-ORDINI-MONDIALE.html. E destul de vechi totusi, incepusem parcurgerea unui drum si, desi paseam precaut, cand am vazut filmul am primit o palma care m-a facut sa pasesc si mai precaut. Nu m-am oprit, dar palma aia m-a zguduit putin.
Si multumesc pentru sfaturi:)
prietene ce ai vazut acolo e real pentru ca iti arata dovezi..eu cred ce am vazut pentru ca asta e adevaru..si sper sa isi indeplineasca planu proiectul venus..daca sar organiza ceva in romania as participa..peace
Trimiteți un comentariu