Sabloanele sunt niste instrumente care scurteaza timpul de decizie, de evaluare a unor situatii, care ajuta la a indeparta o parte din ceata cauzata de o informatie, dar doar o parte. Nu trebuie niciodata considerate instrumente cu efect total, pentru ca atunci devin periculoase. Sabloanele sunt necesare asa cum regulile sunt necesare intr-un joc pentru ca din teancul de carti disponibile sa se poata obtine o forma, o forma cu sens a folosirii lor treptate. Fara niciun fel de regula nu s-ar putea intampla nimic, nu ar exista jocul si nu ar exista nici macar optiunea de a incalca o regula. Si mai sunt necesare asa cum autostrada e necesara intre doua orase: daca legatura intre cele doua puncte a fost facuta deja si testata, de ce sa nu fie facuta de urmatorii in ritm mai alert, de ce sa nu devina poteca sosea si apoi autostrada?
Cel mai simplu joc e probabil Macaua. Cand cineva pune romb, tu pui romb, cand pune 2 de romb, iei doua carti, cand pune 4 de romb, stai o tura, cand pune as de orice fel se poate schimba culoarea. Asa e si cu sabloanele, uneori e nevoie in viata de cateva drumuri predefinite pe care sa poti inainta pentru ca lucrurile sa nu stea in loc, pentru a nu ne obosi cu totii in mod constant sa inventam noi insine drumuri, mai ales ca nu ne nastem "constructori profesionisti" ci devenim in timp, fiecare atingand un alt nivel al talentului si maiestriei construirii si fiecare ramanand dependent de capacitatea altora de a construi pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. E nevoie de sabloane in special in perioada de dezvoltare a fiecaruia, in perioada in care ii este greu sa decida prudent, sau calculat, sau eficient sau moral de unul singur. Cat esti mic ti se spune ca poti sta afara, dar doar in parc. E un prim sablon. Nu ti se explica prea multe, doar ti se spune. Stii ca daca nu faci ce ti s-a spus esti pedepsit. Cand mai cresti ti se poate explica mai pe larg ca stand doar in parc poti fi supravegheat, deci esti in siguranta. Stai in parc de bunavoie, nu de teama pedepsei. Apoi mai cresti si ti se spune ca poti traversa si strada, dar doar dupa ce ai anuntat unde mergi. Incepi sa intelegi cand ti se explica cum sa te porti, cum sa traversezi, cum sa te orientezi prin oras, asa ca incet-incet te poti descurca si singur. Apoi ti se spune ca ai voie si in Copou, dar nu mai mult de o ora. Si-apoi vin ziua cand ti se spune: "Nu mai sta numai in parc, mai vezi si tu lumea" si ziua cand spui tu unde vrei sa mergi. Sabloanele initiale sunt simple, neinsotite de comentarii complexe despre ce inseamna orasul si societatea, dar sunt necesare. O forma mai complicata a lor prezentata prea devreme ar fi inutila. Lipsa lor ar duce la lipsa de siguranta, sau lipsa de orientare, sau irosire de resurse de cunoastere. La inceput sabloanele sunt deci simple, rigide si limitate ca numar. Apoi incep sa se inmulteasca si poti alege intre ele. Dar si mai tarziu ar trebui sa ti se spuna: "Toate sabloanele de pana acum au fost precum rotile ajutatoare de la bicicleta ta micuta pe care ai invatat ce inseamna mersul pe bicicleta. Acum poti merge si fara, ba chiar pe o bicicleta mai mare. Exista chiar mai multe feluri de bicicleta decat cea pe care ai avut-o pana acum: semicursiere, cursiere, mountain bikes, cu suspensii, fara suspensii, cu n tipuri de frana, cu x sau z viteze si asa mai departe, mai afla tu alte feluri. Acum ca esti in siguranta si acum ca intelegi ce te inconjoara si ce inseamna a alege, poti alege. Mai mult, poti sa-ti creezi propriul model de bicicleta, un hibrid intre altele 3 plus inca alte idei noi. Mergi si alege!" De la un timp toate sabloanele pot sa cada: ce inseamna sa fii realizat, ce inseamna Dumnezeu, ce inseamna sa fii cuminte, ce inseamna sa fii bun, ce inseamna sa fii rau, ce inseamna frumusete, ce trebuie sa vrei in viata, ce trebuie sa faci in viata, ce trebuie sa spui in viata, ce nu trebuie sa spui in viata. Si asa mai departe. E decizia ta daca sa urmezi in continuare primul sablon, si sa ramai in parc, daca sa alegi intre mai multe variante - Copou sau peste strada - sau daca sa-ti creezi propria varianta, un nou fel de Macaua jucat unde nimeni nu joaca carti. Poti urma drumuri pe care le-au testat altii inainte, pentru ca ai incredere sau doar pentru ca e mai comod, iar alte dati poti inventa noi drumuri. Important e sa nu ramai la a vedea doar un drum. Si sa urmezi unul dintre cele din fata ta pentru ca tu l-ai ales, in cunostinta de cauza, in mod asumat. Dar nu din incapatanarea de nu urma un drum pe care ai fost sfatuit sa mergi, nu din ambitia oarba de a nu urma sablonul predat de profesori doar pentru ca a fost predat de ei, ci pentru ca ai invatat si singur. Important e sa ti se dea libertatea de a parasi un sablon sau sa intuiesti singur ca ai dreptul la ea. Important e sa stii ca exista mii de sabloane, atat de multe incat s-ar putea spune ca nu exista de fapt nici unul, mai ales dupa ce ai desenat si tu altele noi. Si important e ca oricare ar fi sabloanele pe care le folosesti, sa respecti faptul ca altii urmeaza altele pentru ca la randul lor au ales.
Cel mai simplu joc e probabil Macaua. Cand cineva pune romb, tu pui romb, cand pune 2 de romb, iei doua carti, cand pune 4 de romb, stai o tura, cand pune as de orice fel se poate schimba culoarea. Asa e si cu sabloanele, uneori e nevoie in viata de cateva drumuri predefinite pe care sa poti inainta pentru ca lucrurile sa nu stea in loc, pentru a nu ne obosi cu totii in mod constant sa inventam noi insine drumuri, mai ales ca nu ne nastem "constructori profesionisti" ci devenim in timp, fiecare atingand un alt nivel al talentului si maiestriei construirii si fiecare ramanand dependent de capacitatea altora de a construi pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. E nevoie de sabloane in special in perioada de dezvoltare a fiecaruia, in perioada in care ii este greu sa decida prudent, sau calculat, sau eficient sau moral de unul singur. Cat esti mic ti se spune ca poti sta afara, dar doar in parc. E un prim sablon. Nu ti se explica prea multe, doar ti se spune. Stii ca daca nu faci ce ti s-a spus esti pedepsit. Cand mai cresti ti se poate explica mai pe larg ca stand doar in parc poti fi supravegheat, deci esti in siguranta. Stai in parc de bunavoie, nu de teama pedepsei. Apoi mai cresti si ti se spune ca poti traversa si strada, dar doar dupa ce ai anuntat unde mergi. Incepi sa intelegi cand ti se explica cum sa te porti, cum sa traversezi, cum sa te orientezi prin oras, asa ca incet-incet te poti descurca si singur. Apoi ti se spune ca ai voie si in Copou, dar nu mai mult de o ora. Si-apoi vin ziua cand ti se spune: "Nu mai sta numai in parc, mai vezi si tu lumea" si ziua cand spui tu unde vrei sa mergi. Sabloanele initiale sunt simple, neinsotite de comentarii complexe despre ce inseamna orasul si societatea, dar sunt necesare. O forma mai complicata a lor prezentata prea devreme ar fi inutila. Lipsa lor ar duce la lipsa de siguranta, sau lipsa de orientare, sau irosire de resurse de cunoastere. La inceput sabloanele sunt deci simple, rigide si limitate ca numar. Apoi incep sa se inmulteasca si poti alege intre ele. Dar si mai tarziu ar trebui sa ti se spuna: "Toate sabloanele de pana acum au fost precum rotile ajutatoare de la bicicleta ta micuta pe care ai invatat ce inseamna mersul pe bicicleta. Acum poti merge si fara, ba chiar pe o bicicleta mai mare. Exista chiar mai multe feluri de bicicleta decat cea pe care ai avut-o pana acum: semicursiere, cursiere, mountain bikes, cu suspensii, fara suspensii, cu n tipuri de frana, cu x sau z viteze si asa mai departe, mai afla tu alte feluri. Acum ca esti in siguranta si acum ca intelegi ce te inconjoara si ce inseamna a alege, poti alege. Mai mult, poti sa-ti creezi propriul model de bicicleta, un hibrid intre altele 3 plus inca alte idei noi. Mergi si alege!" De la un timp toate sabloanele pot sa cada: ce inseamna sa fii realizat, ce inseamna Dumnezeu, ce inseamna sa fii cuminte, ce inseamna sa fii bun, ce inseamna sa fii rau, ce inseamna frumusete, ce trebuie sa vrei in viata, ce trebuie sa faci in viata, ce trebuie sa spui in viata, ce nu trebuie sa spui in viata. Si asa mai departe. E decizia ta daca sa urmezi in continuare primul sablon, si sa ramai in parc, daca sa alegi intre mai multe variante - Copou sau peste strada - sau daca sa-ti creezi propria varianta, un nou fel de Macaua jucat unde nimeni nu joaca carti. Poti urma drumuri pe care le-au testat altii inainte, pentru ca ai incredere sau doar pentru ca e mai comod, iar alte dati poti inventa noi drumuri. Important e sa nu ramai la a vedea doar un drum. Si sa urmezi unul dintre cele din fata ta pentru ca tu l-ai ales, in cunostinta de cauza, in mod asumat. Dar nu din incapatanarea de nu urma un drum pe care ai fost sfatuit sa mergi, nu din ambitia oarba de a nu urma sablonul predat de profesori doar pentru ca a fost predat de ei, ci pentru ca ai invatat si singur. Important e sa ti se dea libertatea de a parasi un sablon sau sa intuiesti singur ca ai dreptul la ea. Important e sa stii ca exista mii de sabloane, atat de multe incat s-ar putea spune ca nu exista de fapt nici unul, mai ales dupa ce ai desenat si tu altele noi. Si important e ca oricare ar fi sabloanele pe care le folosesti, sa respecti faptul ca altii urmeaza altele pentru ca la randul lor au ales.
2 comentarii:
Majoritatea sabloanelor nu sunt, din pacate, alese. Sunt impuse de societate.
Pe principiul: am invatat ca nu e bine sa sar de la etajul 7 si asta a functionat, am invatat ca nu e bine sa imi torn apa fiarta pe cap si asta a functionat... inseamna ca si restul sabloanelor sunt bune.
Pai asta e, ca ar fi frumos ca la un moment dat sa ne fie lasata libertatea de a alege. Astfel oamenii ar fi mai putin frustrati de faptul de a se simti incorsetati, nu s-ar mai simti vinovati degeaba atunci cand fac un lucru altfel decat cum spune sablonul (un altfel care in alta parte a lumii, unde sabloanele sunt diferite, poate e chiar normal) si nu ar mai aparea certuri fara rost intre oameni de la nimicuri si nu s-ar mai vorbi de rau de la detalii ce s-ar putea sa nu aiba mare importanta in sinea lor, dar li se da una("Ia uite-l pe-ala, n-a pupat mana preotului"). Sabloanele sunt bune pana la un punct, faptul ca sunt considerate ca fiind batute in cuie e daunator insa.
P.S. Observ ca ai revenit la vechiul blog.
Trimiteți un comentariu