M-am hotarat ca e cazul sa sterg praful de pe blog (desi nu sunt facuta pentru asta) si sa mai scriu ceva.
Ceea ce vroiam de mult sa postez aici e pe tema schimbarii (desi presimt ca amanarea mi-a sters din minte o mare parte din ce era de zis)... Schimbarea e o chestie dubioasa. Se intampla uneori ca o stare, o atitudine, un sentiment, o idee, o convingere sau un simplu statut (elev, student, angajat) sa se schimbe intr-un mod atat de "nebrusc" incat, daca nu esti atent, nici macar nu iti dai seama ca se intampla. Schimbarile pot fi chestii foarte bune, iti permit adaptarea la mediu, care si el se schimba, iti permit sa descoperi si sa te descoperi dar uneori, daca uiti drumul, s-ar putea sa ajungi undeva unde sa nu fi vrut sa ajungi.. sau oricum, sa nu fie destinatia optima. De fapt, chiar si o destinatie ok cred ca trebuie inteleasa si nu acceptata pur si simplu. Ce vreau sa spun e ca intotdeauna e bine sa nu uiti punctul de plecare si pasii.. pentru ca pe parcurs sa poti evalua schimbarea din doua puncte de vedere, mai exact din patru ochi: doi, cei de la plecare si doi, cei din punctul curent. Asa iti poti da seama, in cazul in care poti sa te identifici cu adevarat cu ambele perechi de ochi, daca erau mai corecte viziunile tale trecute sau nu, daca poti continua pe acelasi drum sau nu. Viziunea curenta insa o va incetosa pe cea veche chiar daca o vei putea identifica pe aceasta.. va fi greu sa o si simti ca si atunci cand era vremea ei..
De mult mult timp vreau sa-mi notez in jurnalul meu, care intr-un fel nu exista, niste evenimente cheie, niste viraje, asociate cu viziunea mea de atunci asupra lor, de frica sa nu le uit.. de teama ca o schimbare ar putea merge atat de departe incat sa stearga primul pas, papucul in sine:).. si ca de acolo controlul asupra mersului lucrurilor va fi oarecum doar o fantezie.
Se mai incadreaza in subiect teoria conform careia daca vrei o schimbare reala trebuie sa stergi tot.. pentru ca toate elementele se sustin reciproc.. pentru a sterge cateva ai putea incerca sa le stergi pe toate (in cazul in care stergerea individuala nu functioneaza). Dar chestia asta nu imi place, e prea drastica.. pentru ca e trist, spre exemplu, sa te gandesti ca tot ce stim noi despre o importanta fila de istorie (e.g. Egiptul Antic) s-ar pierde.. fiecare poveste lipsa e o pierdere.
Ceea ce vroiam de mult sa postez aici e pe tema schimbarii (desi presimt ca amanarea mi-a sters din minte o mare parte din ce era de zis)... Schimbarea e o chestie dubioasa. Se intampla uneori ca o stare, o atitudine, un sentiment, o idee, o convingere sau un simplu statut (elev, student, angajat) sa se schimbe intr-un mod atat de "nebrusc" incat, daca nu esti atent, nici macar nu iti dai seama ca se intampla. Schimbarile pot fi chestii foarte bune, iti permit adaptarea la mediu, care si el se schimba, iti permit sa descoperi si sa te descoperi dar uneori, daca uiti drumul, s-ar putea sa ajungi undeva unde sa nu fi vrut sa ajungi.. sau oricum, sa nu fie destinatia optima. De fapt, chiar si o destinatie ok cred ca trebuie inteleasa si nu acceptata pur si simplu. Ce vreau sa spun e ca intotdeauna e bine sa nu uiti punctul de plecare si pasii.. pentru ca pe parcurs sa poti evalua schimbarea din doua puncte de vedere, mai exact din patru ochi: doi, cei de la plecare si doi, cei din punctul curent. Asa iti poti da seama, in cazul in care poti sa te identifici cu adevarat cu ambele perechi de ochi, daca erau mai corecte viziunile tale trecute sau nu, daca poti continua pe acelasi drum sau nu. Viziunea curenta insa o va incetosa pe cea veche chiar daca o vei putea identifica pe aceasta.. va fi greu sa o si simti ca si atunci cand era vremea ei..
De mult mult timp vreau sa-mi notez in jurnalul meu, care intr-un fel nu exista, niste evenimente cheie, niste viraje, asociate cu viziunea mea de atunci asupra lor, de frica sa nu le uit.. de teama ca o schimbare ar putea merge atat de departe incat sa stearga primul pas, papucul in sine:).. si ca de acolo controlul asupra mersului lucrurilor va fi oarecum doar o fantezie.
Se mai incadreaza in subiect teoria conform careia daca vrei o schimbare reala trebuie sa stergi tot.. pentru ca toate elementele se sustin reciproc.. pentru a sterge cateva ai putea incerca sa le stergi pe toate (in cazul in care stergerea individuala nu functioneaza). Dar chestia asta nu imi place, e prea drastica.. pentru ca e trist, spre exemplu, sa te gandesti ca tot ce stim noi despre o importanta fila de istorie (e.g. Egiptul Antic) s-ar pierde.. fiecare poveste lipsa e o pierdere.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu