Concurs - proba 1

Iar s-a implinit o luna si mai bine de cand am scris ultima data. De fapt ultimul post, pentru cei care l-au vazut, a fost sters cand nu a mai fost necesar - s-a gasit o casa pentru catel.
Post-ul de azi e o proba de concurs. Cristina l-a lansat: http://cristina-v.blogspot.com/. Detalii legate de regulament si probe:
" Era liniste ca intr-o manastire si nu se auzea decat bataia ciocanului pe nicovala, la potcovarie. In fund erau garduri, gradini verzi ca mugurii ce incepeau sa apara pe crengile liliacului, case albe si galbene, cu ferestre deschise ici-colo. Maigret o lua la stanga, catre casa cu un etaj a familiei Gastin. Cand intinse mana, inainte sa bata, usa se deschise si el se trezi in pragul unei bucatarii. Inauntru, un baiat cu ochelari sedea in fata mesei acoperite cu panza cerata cafenie, aplecat asupra unui caiet. Ii deschise doamna Gastin. Il vazuse pe fereastra cum se oprise in curte, cum privise in jur si inaintase cu pasi inceti.
- Am aflat de ieri ca o sa veniti, spuse ea, dandu-se la o parte ca sa-i faca loc sa treaca. Intrati, domnule comisar. Daca ati sti ce bine-mi pare ca ati venit!Femeia isi sterse mainile ude de sort, intorcandu-se catre fiul ei care nu ridicase capul si parea ca nu-l ia in seama pe vizitator.
- Nu-i dai buna ziua comisarului, Jean-Paul? "

- Buna ziua!
- Buna, Jean-Paul. Domnul este? o intreba pe stapana casei.
- Desigur, va asteapta. Il gasiti in biblioteca, sa va conduc.
Iesira din bucatarie si patrunsera intr-un hol. Dna deschise una dintre cele doua usi si il pofti sa intre.
- Doriti o cafea, un ceai?
- O cafea, va rog.
- Revin imediat.
Maigret intra si saluta. Joseph statea la masa de studiu cu mai multe carti deschise in fata.
- Poftiti, luati loc!
Cercetand cu coada ochiului incaperea, Maigret se indrepta catre scaunul din fata biroului. Nu venise sa-l intrebe despre Leonie Birard, nici despre seara crimei, dar trebuia sa o faca pentru a nu-si trada usor adevaratul scop. Ramasese surprins sa afle ca si Gastin fusese voluntar in armata sub comanda lui Jaques Noir. Cele 5 luni pe care le-a petrecut acolo fusesera groaznice pentru el, cu greu a inteles ca Jaques nu isi asumase pur si simplu rolul de militar ci ca avea probleme de alta natura decat educatia armatei ce ii dictau comportamentul rece si absurd. Prins intr-o etapa de incursiune in propriul trecut, avea nevoie sa cunoasca si parerea altcuiva. Ar fi vrut sa stie daca si Gastin a parasit armata din cauza lui Jaques.
- V-am deranjat de la lucru observ.
- Nu, nu, va asteptam. Pauza de la lucru e binevenita. De cand cu... incidentul nu ma mai pot concentra, munca e frustranta asa ineficienta cum e.
“Poate totusi azi e o zi buna pentru a afla lucruri noi. E mai deschis decat de obicei...”
- Inteleg. Dvs ati avut o relatie profesionala buna cu dna Birard, ati avut cateva proiecte comune...
- Doar unul, o culegere pentru elevii de gimnaziu. Am colaborat bine, nu aveam neintelegeri.
Maigret nu putea fi spontan azi. Vroia sa devieze discutia si in acelasi timp s-ar fi simtit vinovat sa o faca inainte de a lamuri cateva aspecte. Amestecul de profesional si personal il facea sa se simta incomod.
- Ati colaborat bine.. cat de bine?
- Cat de bine? Nu aveam probleme in impartirea sarcinilor, in... stati putin, insinuati ceva? spuse Gastin schimband brusc tonul, cu o figura copilareasca de uimire.
- Este o intrebare clasica, va rog sa nu va simtiti ofensat, raspunse Maigret cu figura senina, amuzat de reactie.
- Nu aveam o relatie de alta natura cu dna. Am o sotie, un copil, sunt fericit cu familia mea, zise mai linistit. Dansa urma sa se casatoreasca...
- Cand s-a incheiat proiectul?
- In urma cu doua luni. Luna trecuta a plecat de la scoala, gasise se pare un post mai bun.
- Au existat persoane care sa aiba nemultumiri legate de acest proiect?
- Dna directoare parea sa nu aiba foarte mare incredere la inceput.. Iar Jaques, colegul nostru de catedra, s-a simtit exclus..
Se auzi usa. Dupa doua batai deschise timid dna Gastin, avand tava cu cafele intr-o mana.
- Sper ca nu e un moment nepotrivit.
Aseza tava pe masa, puse cafelele si un cos cu biscuiti in fata celor doi si iesi in timp ce Maigret multumi. In pauza aceasta isi pregatise intrebarea.
- Jaques.. imi aduce aminte de marturisirea Dvs.. cea cu armata
- ? Aaa, Jaques Noir, da..
- Imi mai puteti povesti despre acea perioada?
- Nu inteleg, ce relevanta are?
- Stiu ca pare ca deviem de la subiect, dar va rog, ii spuse Maigret cu o siguranta impunatoare. Gastin se supuse, gandind ca dl comisar stie mai bine.
Dupa 15 de minute de povesti Maigret era din nou sigur ca Jaques era vinovat de incidentul din timpul voluntariatului sau. Atunci a prins gustul pentru intrebari si investigatii. Atunci a decis sa fie detectiv. Acela putea fi considerat primul lui caz. Primul caz, insa nerezolvat... Decise totusi sa se mai gandeasca la asta alta data. Poate lucrurile nu trebuiau dezgropate, sau oricum nu era momentul cel mai potrivit. Reveni la cazul Birard alte cateva minute si, dupa cateva raspunsuri, a mai adaugat doua persoane pe lista celor ce trebuiau intervievati. Arunca ochii pe ceas si realiza ca e timpul sa plece la intalnirea cu legistul.
- Voi incheia discutia pe astazi, dar voi mai reveni.
- Ma veti anunta inainte presupun.
- Nu neaparat, spuse Maigret si zambi cu inteles. O zi buna va doresc!
- Si eu imi doresc una, raspunse Gastin plictisit.
- La revedere.
- La revedere. Abia astept, completa apatic printre dinti.

0 comentarii: